Viata si Cariera!

Mark William Calaway (n. 24 martie 1965[1] [2] în Houston,Texas) este un wrestler american cunoscut sub numele de The Undertaker (termen care tradus în limba română înseamnă "Groparul"). În prezent evoluează în divizia de wrestling SmackDown! din cadrul World Wrestling Entertainment (WWE). Undertaker deţine un record unic în istoria wrestlingului, fiind neînvins în meciurile disputate la Wrestlemania. A deţinut titlul de campion mondial de cinci ori (din care 4 titlul mondiale WWF/E şi un titlul mondial la categoria grea).

Calaway s-a alăturat WWE în 1990, fiind unul din cei mai longevivi wrestleri care activează în această federaţie.

Debutul
Înainte de a deveni wrestler, Calaway a încercat să urmeze o carieră de baschetbalist. Încercările sale nu au fost încununate de succes, astfel încât tânărul Mark debutează în lumea wrestlingului în anul 1984. S-a antrenat şi a luptat la Dallas Sportatorium (Dallas), lucrând pentru World Class Championship Wrestling (WCCW) patronat de Fritz Von Erich. A lucrat succesiv pentru United States Wrestling Association (unde a câştigat titlul la categoria heavyweight) şi pentru NWA Texas Heavyweight Championship. În această perioadă Calaway a adoptat diferite identităţi: The Commando, The Punisher, Texas Red sau The Master of Pain.

În 1989 semnează cu World Championship Wrestling (WCW) şi apar primele succese notabile. În ring adoptă numele de "Mean" Mark Callous şi formează pentru o perioadă alături de "Dangerous" Dan Spivey echipa de tag Skyscrapers. Cel mai important meci al său l-a disputat în 1990 în compania lui Lex Luger la evenimentul anual The Great American Bash. Meciul conta pentru centura Statelor Unite (NWA United States Championship) şi l-a pierdut prin pinfall. La sfârşitul anului 1990, WCW a refuzat să-i mai prelungească contractul şi astfel în luna octombrie a aceluiaşi an a ajuns să semneze cu World Wrestling Federation (WWF).


World Wrestling Federation/Entertainment

Perioada 1990-1994

Undertaker alături de managerul Brother Love, la debutul în WWECalaway a debutat în World Wrestling Federation pe data de 22 noiembrie 1990 în cadrul evenimentului pay-per-view Survivor Series fiind partenerul misterios anunţat de Million Dollar Man Ted DiBiase pentru echipa sa. [4] Gimmick-ul "The Undertaker" sub care a apărut Mark Calaway a fost modelat după cel al unui gropar din filmele western vechi. Personajul se presupunea că este imun la durere şi că posedă puteri supranaturale cum ar fi teleportarea, controlul flăcărilor şi al fulgerelor. Iniţial a fost numit şi Kane the Undertaker, dar până la urmă "Kane" a fost înlăturat din denumire şi a devenit peste câţiva ani numele presupusului său frate vitreg. Tot acum, locul vechiului manager Brother Love este luat de Paul Bearer.

În 1991 popularitatea lui Undertaker a crescut rapid. Şi-a făcut debutul la WrestleMania (VII), învingându-l pe legendarul "Superfly" Jimmy Snuka. După un an în care nu a pierdut nici un meci şi feude importante cu Ultimate Warrior şi Hulk Hogan, îl învinge pe Hogan la Survivor Series 1991 şi câştigă primul său titlu de Campion WWF. Datorită intervenţiei în meci a lui Ric Flair, preşedintele WWF Jack Tunney a decis redisputarea luptei. A pierdut titlul în faţa lui Hogan şase zile mai târziu în cadrul evenimentului Tuesday in Texas.


Undertaker cu prima sa centură de Campion WWF. Alături de el, Paul Bearer.În perioada decembrie 1991 - septembrie 1993, Undertaker nu a pierdut nici un meci.

La începutul anului 1992 a avut un feud cu aliatul său de până atunci Jake Roberts. După ce Roberts a pierdut un meci în faţa lui Randy Savage, a plănuit să-l atace pe Savage şi pe soţia-manager a acestuia Miss Elizabeth cu un scaun. Undertaker a intervenit şi l-a oprit pe Roberts, devenind cu această ocazie face. L-a învins pe Roberts la WrestleMania VIII. În perioada 1992-1993 a avut numeroase feude cu wrestleri impresariaţi de Harvey Whippleman, cele mai importante fiind cele cu Kamala şi Giant Gonzales, pe care l-a învins prin descalificare la WrestleMania IX şi prin pinfall la SummerSlam 1993. În ianuarie 1994 l-a provocat pe campionul WWF Yokozuna şi a disputat în compania acestuia două dintre cele mai celebre Casket Matches din istoria WWF la Royal Rumble 1994 şi Survivor Series 1994. La Royal Rumble, Yokozuna a reuşit să-l închidă pe Undertaker în sicriu iar "spiritul" acestuia a apărut pe ecranul sălii de spectacole, avertizând că se va întoarce, momentul marcând prima pauză competiţională a lui Undertaker. În realitate, întreruperea a fost datorată unei probleme de sănătate, wrestlerul având probleme cu spatele care necesitau tratament. O "clonă" a lui Undertaker a apărut după WrestleMania X, clonă interpretată de Brian Lee şi condusă de Ted DiBiase. Apariţia dublurii a determinat "învierea" adevăratului Undertaker şi înfrângerea clonei într-o luptă epică desfăşurată la SummerSlam 1994.


Perioada 1995-1996
În cea mai mare parte a anului 1995, Undertaker a avut feude cu membrii alianţei lui Ted DiBiase numită Million Dollar Corporation, printre care se numărau IRS şi King Kong Bundy. La WrestleMania XI, în timp ce Undertaker se confrunta cu Bundy, Kama Mustafa a furat "sursa" puterii lui Undertaker - urna purtată de Paul Bearer - şi a profanat-o transformând-o într-un lanţ de aur. Cei doi s-au înfruntat într-un casket match incredibil la SummerSlam, "mortul viu" ieşind câştigător. Peste câteva săptămâni, Undertaker a fost atacat de Yokozuna şi King Mabel şi s-a accidentat la ochi, fiind necesară o intervenţie chirurgicală. După perioada de absenţă, Calaway s-a întors purtând o mască gri şi şi-a învins toţi competitorii.


Undertaker şi masca purtată după perioada de absenţă din 1995La Royal Rumble 1996, Undertaker a renunţat la mască într-un meci pentru centura de campion WWF împotriva lui Bret Hart, meci pierdut din cauza intervenţiei lui Diesel. O lună mai târziu, într-un steel cage match dintre Diesel şi Bret Hart, Undertaker a apărut pe neaşteptate şi l-a tras pe Diesel sub ring, permiţându-i astfel lui Hart să câştige meciul. Evenimentele au condus la un meci între cei doi giganţi ai ringului la WrestleMania XII, Diesel fiind înfrânt.

Un alt feud notabil în care a fost implicat Undertaker a început chiar în seara următoare, când Mankind şi-a făcut debutul, intervenind în meciul cu Justin Hawk Bradshaw. În următoarele luni, Mankind l-a vânat constant pe Undertaker, intervenind permanent în meciurile acestuia. Cei doi s-au înfruntat pentru prima dată la King of the Ring 1996, şi mai apoi la SummerSlam 1996, în primul meci de tipul Boiler Room Brawl din istoria WWF. Undertaker a pierdut meciul fiind trădat de managerul său Paul Bearer.

Disputa s-a încheiat cu confruntările de la pay-per-view-ul WWF In Your House: Buried Alive (unde cei doi au disputat primul meci de tipul Buried Alive din istorie) şi In Your House: It's Time, ambele meciuri fiind câştigate de Undertaker.


Perioada 1997-1999
În 1997, Undertaker a câştigat cel de-al doilea titlu de campion mondial din carieră, învingându-l pe Sycho Sid la WrestleMania 13. Cu o noapte înainte, wrestlerul a câştigat trei premii la Slammy Awards pentru cel mai bun tatuaj, cea mai bună melodie de intrare şi cel mai mare impact asupra publicului.

Kane, fratele vitreg dornic de răzbunareDupă WrestleMania 13, Paul Bearer a dezvăluit că Undertaker a dat foc casei părinteşti, toţi membrii familiei fiind morţi cu excepţia fratelui său vitreg, care acum, după ani de aşteptare caută să se răzbune. Undertaker a răspuns acuzaţiilor spunând că fratele său Kane este cel care a incendiat casa, că acesta este un piroman şi că nu ar fi avut cum să supravieţuiască tragediei.

În acest timp wrestleri ca Vader, Faarooq sau Stone Cold Steve Austin au urmărit titlul de campion WWF. La SummerSlam 1997 Shawn Michaels a fost ales ca arbitru special în meciul în care Bret Hart încerca să cucerească titlul mondial. Michaels a încercat să-l lovească cu un scaun pe Hart dar l-a nimerit pe Undertaker, care a ajuns să piardă centura. Incidentul a dus la două confruntări Michaels - Undertaker, la In Your House: Ground Zero şi In Your House: Badd Blood, în primul meci de tipul Hell in a Cell din istorie. Meciul a fost câştigat de HBK Shawn Michaels cu ajutorul lui Kane, care a intervenit şi i-a aplicat fratelui său un Tombstone Piledriver. În săptămânile următoare, "mortul viu" a fost provocat permanent de către Paul Bearer şi Kane. Întâlnirea finală dintre Michaels şi Undertaker a avut loc la Royal Rumble 1998 într-un Casket Match. Şi de această dată Kane şi-a făcut apariţia, şi-a închis în sicriu fratele, după care i-a dat foc. După deschiderea coşciugului toată audienţa a constatat stupefiată că sicriu este gol.

După o pauză de două luni, Undertaker s-a întors şi l-a înfruntat pe Kane într-un meci la Wrestlemania XIV, învingându-l prin trei manevre Tombstone Piledriver. Revanşa a avut loc o lună mai târziu în cadrul galei In Your House: Unforgiven, unde cei doi au disputat primul Inferno Match din istorie. Într-un ring înconjurat de flăcări, Undertaker a câştigat întâlnirea reuşind să dea foc braţului lui Kane. Mankind, vechiul rival, şi-a făcut simţită prezenţa din nou într-un meci disputat între cei doi fraţi în RAW, ajutându-l pe Kane.


Mankind, aruncat de la înălţimea de 5 metrii pe masa comentatorilor spanioliÎntr-unul din cele mai memorabile meciuri din istoria wrestlingului, Undertaker l-a întâlnit pe Mankind într-un meci de tipul Hell in a Cell la King of the Ring 1998. Undertaker l-a aruncat pe Mankind de pe cuşca de metal ce înconjura ringul de la o înălţime de aproximativ 5 metrii direct pe masa comentatorilor spanioli. Deşi avea umărul dislocat în urma primei căzături, Mankind a fost supus unui chokeslam şi aruncat în ring, unde avea să piardă meciul. Undertaker a reuşit să ducă la bun sfărşit lupta, deşi şi-a rupt piciorul chiar înaintea meciului.

În iulie 1998, 'Taker şi Stone Cold Steve Austin i-au învins pe Kane şi Mankind şi au câştigat titlul pe echipe WWF Tag Team Championship. Cei doi nu au reuşit să formeze o echipă foarte reuşită şi şi-au pierdut titlul după doar două săptămâni de la câştigarea acestuia, tot în faţa lui Mankind şi Kane. În vara lui 1998, Undertaker câştigă şansa de a se lupta pentru centura mondială deţinută de Steve Austin. Înfruntarea de la SummerSlam este una antologică şi se sfârşeşte cu înfrângerea lui Calaway.


Undertaker aplicând chockeslam-ul de pe cuşca metalicăLa In Your House: Breakdown, Undertaker dispută un Triple Treath Match pentru titlul WWF alături de Kane şi Austin. Cei doi fraţi îl înving pe Austin printr-un pinfall simultan aşa încât titlul devine vacant. Centura de campion este pusă din nou în joc la In Your House: Judgement Day, cu un meci între Undertaker şi Kane cu Steve Austin arbitru special. În finalul meciului Austin refuză să numere pinfall-ul lui Undertaker şi îi atacă pe ambii fraţi.

După mai bine de şase ani, Undertaker devine heel şi se împacă cu Paul Bearer, recunoscând că el a fost cel care a dat foc casei părinteşti. Participă la Survivor Series 1998 în evenimentul "The Deadly Games" unde îl învinge din nou pe Kane, dar pierde în faţa lui The Rock prin descalificare, datorită intervenţiei fratelui vitreg.

După Survivor Series, Undertaker şi-a întors atenţia spre Austin, care prin ceea ce a făcut la Judgement Day l-a costat titlul mondial. Vince McMahon programează disputarea unui Buried Alive Match între cei doi la In Your House: Rock Bottom. În săptămânile dinaintea confruntării, Undertaker manifestă trăsături sadice şi demonice, încercând chiar să-l îmbălsămeze de viu pe Austin. Meciul de la Rock Bottom a fost câştigat de Stone Cold prin intervenţia lui Kane. Pe 6 decembrie 1998 Undertaker este implicat la Londra într-un meci de patru persoane, împreună cu Stone Cold Steve Austin, Kane şi Mankind.

În ianuarie 1999 Undertaker, acum un Monster Heel, fondează un stable de heels numit Ministry of Darkness, susţinând că primeşte ordine de la o "putere superioară". Alianţa din care mai făceau parte Viscera, Paul Bearer, Dennis Knight, Faarooq, Bradshaw, Gangrel, Edge şi Christian, fuzionează cu stable-ul de heels al lui Shane McMahon şi formează gruparea Corporate Ministry. În această perioadă Undertaker cucereşte al treilea titlu de campion WWF, învingându-l pe Austin la Over the Edge 1999, cu ajutorul arbitrului special al meciului Shane McMahon. Două săptămâni mai târziu se află că Vince McMahon era "puterea superioară" de la care veneau ordinele . După ce Undertaker a pierdut titlul mondial în favoarea lui Austin şi după un First Blood Match disputat la Fully Loaded 1999, relaţia "mortului viu" cu familia McMahon se sfârşeşte, iar Corporate Ministry se destramă.

Noul aliat al lui Undertaker a fost Big Show, împreună cu care a început un feud împotriva lui Kane şi X-Pac. La SummerSlam 1999 cei doi câştigă titlul de campioni pe echipe şi deşi trebuia să participe la Unforgiven 1999, Mark suferă un accident care-l împiedică să mai evolueze în acel an, pauza competiţională extinzându-se şi la începutul anului 2000.


Perioada 2000-2001

Noua identitate a lui Undertaker - "American Bad Ass" - s-a bucurat de succes în rândul publiculuiGimmick-ul lui Mark Calaway este dramatic modificat la întoarcerea în ring ce are loc la Judgement Day 2000. În conformitate cu abordarea mai realistă, noua identitate a lui Calaway a devenit cea a unui biker intimidant. Odată cu schimbarea gimmick-ului a venit şi schimbarea manevrei de final, Tombstone Piledriver-ul care a devenit de-a lungul anilor sinonim cu personalitatea lui Undertaker fiind înlocuit cu un Elevated Powerbomb, manevră redenumită Last Ride. Schimbarea de imagine a fost însoţită şi de apelativul "American Bad Ass". Spre deosebire de alte schimbări de gimmick-uri care nu au o explicaţie solidă, publicul a primit foarte bine schimbarea de imagine, cu atât mai mult cu cât aceasta reflecta personalitatea reală a lui Mark Calaway.

La Judgement Day 2000, Undertaker i-a învins pe toţi membrii facţiunii McMahon-Helmsley, devenind face şi a continuat să-l urmărească pe liderului grupării, campionul WWF Triple H. La King of the Ring 2000, Undertaker a făcut echipă cu The Rock şi Kane, învingând echipa formată din Triple H, Shane McMahon şi Mr. McMahon. Mai apoi a făcut echipă cu Kane şi a câştigat titlul pe echipe , învingându-i pe Edge şi Christian. Centurile au fost pierdute o săptămână mai târziu în faţa aceloraşi adversari. În ediţia din 14 august a Monday Night RAW Kane îl atacă din nou pe Undertaker, fapt ce duce la o nouă confruntare între cei doi la SummerSlam 2000, înfruntare câştigată prin no-contest de către Undertaker, care a reuşit să-i scoată masca lui Kane.

"Fenomenul" îl provoacă pe campionul WWF Kurt Angle într-un meci disputat la Survivor Series 2000, dar Angle câştigă întâlnirea cu ajutorul intervenţiei fratelui său, Eric Angle. Mai apoi a cerut să-i fie acordat un loc în meciul Hell in a Cell pentru centura de campion WWF la Armageddon 2000. Deşi nu a ieşit victorios, Calaway a fost protagonistul unuia dintre cele mai spectaculoase momente ale meciului, aruncându-l de pe acoperişul cuştii metalice pe Rikishi.

În 2001, Undertaker şi Kane s-au reunit şi au format echipa intitulată Brothers of Destruction (Fraţii Distrugerii). Au primit o şansă la titlul mondial pe echipe la No Way Out 2001, împotriva lui Edge şi Christian şi a echipei campioane Dudley Boys într-un Tables Match. Deşi cei doi au dominat aproape întreg meciul, nu au reuşit să câştige titlul mondial.

După ce Undertaker l-a învins pe Triple H la WrestleMania X-Seven, Fraţii Distrugerii şi-au îndreptat atenţia spre Triple H şi campionul WWF Steve Austin care formaseră o alianţă neaşteptată. Cei doi fraţi au reuşit să-şi adjudece titlul WWF pe echipe, învingându-i pe Edge şi Christian şi au câştigat dreptul de a-i înfrunta pe Triple H şi Austin. La Backlash 2001, Triple H a reuşit să-l învingă prin pinfall pe Kane, după ce l-a lovit cu un baros, iar Fraţii Distrugerii şi-au pierdut titlurile pe echipe. Cu Kane rănit, Undertaker s-a concentrat asupra campionului Steve Austin, dar urma să sufere o nouă înfrângere la Judgement Day 2001.


Brothers of Destruction, prima echipă ce a deţinut simultan atât titlul WCW cât şi titlul WWF Tag TeamOdată cu storyline-ul Invasion, Undertaker a făcut echipă cu Austin, Angle, Chris Jericho şi Kane împotriva "invadatorilor" din ECW şi WCW DDP, Booker T, The Dudleys şi Rhyno dar echipa WWF a pierdut datorită trădării lui Steve Austin. Alături de soţia Sara şi împreună cu Kane, Undertaker a câştigat titlul WCW la echipe, învingându-i pe Sean O'Haire şi Chuck Palumbo iar la SummerSlam 2001 în cadrul unui Steel Cage Match au câştigat şi titlul WWF pe echipe, împotriva lui Diamond Dallas Page şi Chris Kanyon. Brothers of Distruction a fost prima echipă care a deţinut atât titlul WCW cât şi titlul WWF Tag Team.

La Survivor Series 2001, Undertaker a luptat alături de Kane, The Rock, Chris Jericho şi Big Show împotriva membrilor Alianţei - Steve Austin, Booker T, Rob Van Dam, Shane McMahon şi Kurt Angle. Angle a reuşit să-l învingă prin pinfall pe Undertaker datorită intervenţiei lui Stone Cold, iar după ce Alianţa a fost înfrântă, personajul lui Calaway a devenit din nou heel, forţându-l pe comentatorul Jim Ross să-i pupe fundul lui Vince McMahon. A fost începutul unei noi etape a evoluţiei lui Undertaker. A renunţat la faimosul păr lung şi s-a autointitulat Big Evil. În cadrul Vengeance 2001, Undertaker a câştigat centura WWF Hardcore Championship, învingându-l pe Rob Van Dam.


Perioada 2002-2003
La ediţia din 2002 a Royal Rumble, Maven l-a eliminat pe Undertaker, ceea ce a condus la o altercaţie violentă între cei doi continuată în culise. The Rock a menţionat întâmplarea într-unul din celebrele sale discursuri, fapt ce l-a înfuriat nespus de mult pe Undertaker. Acesta a fost punctul de plecare al feudei dintre cei doi wrestleri, conflict care a culminat cu întâlnirea de la No Way Out 2002. Undertaker a pierdut meciul datorită intervenţiei lui Ric Flair, care a refuzat un meci direct, dar "Fenomenul" l-a atacat în câteva ocazii pe fiul acestuia, David Flair, astfel încât Flair a acceptat până la urmă provocarea, într-un meci fără descalificări disputat în cadrul WrestleMania X8. Undertaker a câştigat meciul, stabilind un record la WrestleMania de 10 victorii din 10 meciuri disputate.

La Backlash 2002 a avut loc o nouă întâlnire dintre Stone Cold Steve Austin şi Undertaker pentru o şansă la WWF Undisputed Championship. După victorie, Undertaker l-a ajutat pe Hulk Hogan să câştige meciul împotriva campionului Undisputed Triple H, ca mai apoi să-l înfrângă pe veteran şi să obţină al patrulea titlu de campion mondial din carieră.

Undertaker devine face odată cu Ladder Match-ul avut în compania lui Jeff Hardy şi-şi pierde titlul la Vengeance 2002 într-un Triple Threat Match câştigat de The Rock la care a mai participat şi Kurt Angle. Alături de alţi wrestleri ca Brock Lesnar, Chris Benoit sau Eddie Guerrero, Undertaker schimbă în 2002 divizia în care evoluează, mutându-se din RAW în SmackDown!. După înfrângerea lui Test de la SummerSlam 2002, "mortul viu" este implicat într-un feud cu Brock Lesnar, cu meciuri disputate la Unforgiven 2002, terminat cu o dublă descalificare şi la No Mercy 2002, într-un meci Hell in a Cell în care Undertaker a luptat cu o mână ruptă şi în cele din urmă a pierdut. În kayfabe, accidentarea lui Undertaker era explicată prin intervenţia lui Big Show din timpul meciului, acesta fiind startul unui feud între cei doi.

La Royal Rumble 2003, Undertaker a fost cea de-a 30-a persoană intrată în ring şi a fost eliminat ultimul de către Brock Lesnar. După ce Nathan Jones l-a ajutat la No Way Out 2003, Undertaker a decis să se ocupe de antrenamentul tânărului wrestler, cei doi având programat un meci de tag team împotriva lui Big Show şi A-Train la WrestleMania XIX. Jones a fost înlăturat înainte de eveniment astfel încât meciul a devenit unul de tip Handicap în care Undertaker şi-a dus recordul de victorii de la WrestleMania la 11-0. Feudul a continuat, fiind vizat întregul stable Full Blooded Italians (John Cena, A-Train, Brock Lesnar, Big Show). Pe parcursul anului a avut două şanse la titlul de Campion WWF: prima pe 4 septembrie 2003 în ediţia săptămânală SmackDown! împotriva lui Kurt Angle, terminată cu no contest, şi a doua la No Mercy 2003 într-un match de tip Biker Chain Match împotriva lui Lesnar, meci pierdut datorită intervenţiei lui Vince McMahon.Şi meciul Buried Alive de la Survivor Series 2003 împotriva lui McMahon avea să fie pierdut datorită intervenţiei lui Kane, care după meci a susţinut că fratele său a fost îngropat pentru totdeauna.